Paradoxul industriei textile din România: producția pentru branduri de lux nu asigură supraviețuirea. Ce se poate schimba la modelul salariilor mici

Producătorii de îmbrăcăminte se află pe marginea prăpastiei, spunea, recent, o companie cu ștate vechi pe piața românească. Deși fabricile din România produc pentru unele dintre cele mai faimoase mărci de pe glob, banii obținuți sunt insuficienți pentru a acoperi chiar și salariile minime din industrie. În fapt, România se bazează pe un model de competiție bazat strict pe capacitatea de a reduce costurile, cu consecințe directe asupra nivelului de trai al muncitorilor, dar noile orientări europene ar putea împinge industria către alte direcții.

În România, producătorii de haine au ajuns în atenția presei mai ales pentru cazurile de încălcări ale drepturilor muncitorilor. Numeroase anchete din ultimii ani vorbesc despre cazuri în care lucrătorii nu sunt plătiți nici măcar la nivelul salariului minim legal, de condiții de muncă în care sănătatea lor este pusă în pericol de substanțele cu care lucrează sau de ritmul mult prea rapid de muncă. Aceste condiții deplorabile vin în contextul în care fabricile din România produc în sistemul de lohn, un mod de subcontractare internațională foarte prezent în acest sector economic, dar și în industrii ca metalurgia și farmaceutica.

Fabricile din România produc, astfel, în mare parte pentru mărcile arhicunoscute de pe glob, dar companiile românești nu sunt direct deținute de brandurile faimoase; hainele sunt fabricate în România și vândute în Europa Occidentală la prețuri mult mai mari decât cele de producție. Situația nu este specifică României - producția europeană se concentrează în est, inclusiv în afara Uniunii Europene, dar furnizorii sunt și din Turcia sau Asia de est. Producția la nivelul planetei este în continuare în mare parte făcută de muncitori - mai ales femei -, nu de roboți industriali, la mașini de cusut, conform experților.

Toți acești factori fac ca fabricile din România din industria articolelor de îmbrăcăminte să fie singurele care sunt afectate realmente de creșterea salariului minim din întreaga economie. Un raport scris de sociologul Ștefan Guga și publicat în 2021 de Fundația Friedrich Ebert punctează faptul că partea cea mai mare a costurilor de producție este reprezentată de cheltuielile cu forța de muncă. Producția fiind pentru export, poziția competitivă este dată doar de capacitatea de a ține prețurile jos.

"România este în competiție directă nu cu alte țări membre UE, ci cu țări și mai sărace din Europa de est și Asia. (...). Într-o asemenea situație, într-adevăr, creșterile salariului minim pot avea o contribuție importantă la scăderea ocupării. Vorbim însă de un caz cu totul izolat", subliniază autorul.

Studiul argumentează că, la nivelul întregii economii, soluția nu este de a menține salariile minime sub nivelul unui minim decent de trai, ci identificare acelor efecte negative care trebuie compensate, cum sunt cele manifestate în cazul industriei textile.

"Prin politici compensatorii nu trebuie să înțelegem scutiri fiscale sau alte avantaje financiare acordate firmelor existente, ci măsuri care să crească în mod real șansele lucrătorilor afectați de a-și găsi locuri de muncă în alte sectoare de activitate", se arată în document. Guga a detaliat cu altă ocazie pentru Ziare.com cum arată mai multe mituri despre creșterea salariului minim.

Îmbrăcămintea, la raport pe întregul glob

Industria de îmbrăcăminte este una dintre cele mai criticate la nivelul mapamondului, atât pentru încălcările constante ale drepturilor muncitorilor, de la salarii minuscule la condiții de muncă periculoase, cât și pentru așa-numita modă rapidă. În acest sistem de consum constant, hainele nu sunt făcute să reziste trecerii timpului, ci să fie purtate de câteva ori și înlocuite constant, ducând la emisii mari de gaze cu efect de seră și la acumulare de gunoaie.

Doar în Uniunea Europeană, undeva în jur de 5,8 milioane de tone de textile ajung la gunoi în fiecare an, echivalent cu 11 kilograme per persoană, arată un raport publicat de Agenția Europeană a Mediului la finalul lui 2019. Producția la nivel mondial este imensă, crescând de aproape trei ori în 45 de ani și ajungând ca azi să se bazeze mai ales pe fibre textile sintetice, conform sursei citate.

Poliesterul, cea mai întâlnită fibră textilă, este folosit pentru a reduce costurile; Deși prețurile cresc în restul economiei, costurile consumatorilor europeni cu îmbrăcămintea au scăzut cu 30% raportat la inflație între 1996 și 2018, mai spune agenția. În întreaga lume, 70 de milioane de barili de petrol sunt necesari pentru producerea poliesterului folosit în industrie, arată date care circulă prin presă.

Condiții de muncă periculoase și salarii infime

Este foarte dificil de analizat în detaliu cum arată profiturile și salariile pe parcursul întregului lanț de producție. La finalul lui 2019, un articol al platformei elvețiene Public Eye a stârnit supărarea unei faimoase mărci, după ce jurnaliștii și activiștii pentru îmbrăcăminte sustenabilă au deșirat prețul unui hanorac produs în Turcia.

Hanoracul era vândut de Zara, unul dintre brandurile gigantului industrial spaniol inditex SA. La un preț mediu la raft de 26,67 de euro, profitul Inditex, estimat după consultări cu multiple surse și experți era de 4,2 euro - peste 15%. Pentru tăiatul materialului, cusut, împachetat și atașat etichete, fabrica de îmbrăcăminte din Turcia primea 1,53 euro, ceea ce îi pune pe „muncitorii care au făcut hanoracul foarte departe de un salariu decent”. Zara a criticat vag articolul, spunând că „se bazează pe premise eronate și informații greșite”, dar compania nu a oferit detalii despre presupusele erori nici când a fost contactată, în iulie 2021, de The Guardian, conform publicației britanice.

Presiunea pe producție și consumul constant se răsfrâng pe muncitorii care produc hainele. În 2017, un magazin Zara din Istanbul, Turcia a ajuns în presa internațională, după ce muncitorii au lăsat mesaje în haine în care spuneau că fabrica pentru care lucrau s-a închis peste noapte și nu fuseseră plătiți de trei luni, conform Associated Press. În acel caz, lanțul de magazine ar fi refuzat să plătească producătorul; problema comenzilor neplătite a intrat din nou în prim-plan în 2020, pe fondul pandemiei de coronavirus. Un raport publicat în toamna acelui an estimase că marile companii americane și europene au refuzat să plătească peste 16 miliarde de dolari către producătorii de peste granițe de la începutul pandemiei, punând milioane de muncitori în pericol de a nu-și mai putea asigura existența, conform The Guardian.

Sub multiple straturi de presiune, Uniunea Europeană a adoptat în martie 2022 o strategie pentru transformarea industriei, care vizează tranziția către producția sustenabilă de haine. Din perspectiva consumatorilor, aceasta este probabil o veste bună - se conturează imaginea unui viitor în care hainele sunt făcute să dureze și sunt produse cu grijă pentru mediu și drepturile celor care le fabrică; chit că vor fi produse mai scumpe, nu va fi nevoie de atâtea cumpărături.

Acest viitor nu vine de la sine. Reprezentanții industriei sunt reticenți la astfel de schimbări, pentru că implică mari costuri de tranziție. Inclusiv sindicatele și patronatele din industria României subliniau, în cadrul unei întâlniri cu un grup sindical internațional, că este nevoie de măsuri de susținere din partea statului pentru a face față provocărilor aduse de noua strategie. La o întâlnire din octombrie 2022, patronii au punctat lipsa muncitorilor calificați, iar sindicaliștii au subliniat nevoia creșterii salariilor. Linia directoare ar trebui să fie investiții în infrastructură și în forța de muncă, se arată într-un comunicat.

Cazul Braiconf

Producătorul de îmbrăcăminte brăilean Braiconf SA, ale cărui acțiuni sunt listate la Bursa de Valori București, a avertizat, la 1 iulie, că industria este pe cale de dispariție în România. Compania citează în principal creșterea costurilor cu forța de muncă și face un apel către guvernanți pentru adoptarea unui pachet de ajutor pentru firmele din acest sector, conform unui raport.

Printre măsurile cerute se numără eliminarea completă a taxelor și a impozitului aplicabile salariilor angajaților care câștigă remunerația minimă garantată în plată pentru o perioadă de până la doi ani și reducerea drastică a taxării veniturilor care depășesc acest prag. În plus, tot pe termen scurt, Braiconf cere instituirea mai multor programe de ajutoare de stat și împrumuturi garantate public pentru industrie.

Astfel de măsuri sunt necesare pentru a salva industria textilă din România, spune producătorul. Pe termen lung, Braiconf propune ca statul să folosească fonduri publice și europene pentru a susține modernizarea mijloacelor de producție și pentru a permite producătorilor locali să fabrice sub marcă proprie, pentru a ieși din sistemul lohn. De altfel, raportul începe prin a recunoaște că această organizare de subcontractare este păguboasă și se bazează exclusiv pe costurile reduse cu forța de muncă.

Măsurile recomandate au primit și aprobarea sindicatelor, spune Braiconf.

Raportul anual pe 2023 al societății arată că Braiconf a avut venituri din exploatare de 26,55 milioane de lei, iar cheltuielile aferente au fost de 26,15 milioane de lei. Din aceste cheltuieli, salariile și taxele pe acestea au reprezentat 9,48 milioane de lei. Acestea includ și o parte din costurile pentru plata membrilor consiliului de administrație și a directorilor; în total, conducătorii companiei au primit 1,24 milioane de lei, se arată în raport.

Sony ar putea continua seria Xperia V. Ce l-a dat pe gol pe producător, care nu anunțase dispozitivul

Un raport de luna trecută sugera că Sony ar putea renunța la seria Xperia V, lăsând Xperia 1 ca singura linie de smartphone-uri high-end de la producătorul japonez. Cu toate acestea, o nouă...

De la aspiratoare și accesorii de înfrumusețare, la muzică! Dyson lansează căștile Hi-Fi OnTrac cu 2000 de combinații de culori personalizabile

Dyson a anunțat lansarea primelor sale căști Hi-Fi, Dyson OnTrac. Aceste căști se evidențiază prin posibilitatea de personalizare cu 2000 de combinații de culori pentru capacele exterioare...